Despre autoare: Discipola a lui Fulcanelli, Irene Hillel-Erlanger este una dintre rarele femei adept care au lasat o urma scrisa a operei lor. Initiata a artei sacre, Irene a fost o creatoare de Bine si de Frumos si o curajoasa exploratoare a creatiei intelectuale de avangarda. O cautatoare sincera a Intelepciunii, animata de focul mistic al iubirii de Adevar si de Absolut, o inflacarata adoratoare a lui Dumnezeu, Berthe Rebecca Alice Irene Hillel-Manoach (casatorita Erlanger) a trait mult intr-un timp scurt. A trait intens. A trait cu sens. Evreica sefarda, provine din familia de bancheri Camondo, pe linie materna. Pe linie paterna, este fiica lui Isaac Hillel-Manoach care impreuna cu fratele sau Emanuel (unchiul Irenei) au folosit o parte din averea familiei pentru a infiinta in Romania, in anul 1890, Fondul Hillel in beneficiul Universitatii Bucuresti. Eruditia, traditia mecenatului si spiritul filantropic sunt adevaratele mosteniri ale Irenei. A frecventat cercul artistic Le Chat Noir, a infiintat impreuna cu Germaine Dulac (iubita ei) o casa de productie cinematografica (intitulata initial Delia Production, redenumita D.H., pentru ca in final sa se numeasca Krishna Production) unde au realizat impreuna primele filme suprarealiste de avangarda, in anii 1916-1918. Dadaistul Tristan Tzara, scriitoarea Colette Willy, poetul Jean Cocteau, compozitorii Eric Satie si Claude Debussy frecventau seratele din salonul Irenei, aceste intalniri jucand un rol important in catalizarea unor noi stiluri si curente de artistice (dadaism, cubism, suprarealism) ce si-au gasit noi mijloace experimentale de expresie in dans, film si cinematografie pe fundalul tulbure al derularii primului razboi mondial. Voiaje in Caleidoscop este descris ca un exemplu de cubism aplicat in literatura. A fost publicat in 1919, dupa ce in prealabil fusese scris in perioada razboiului. La putin timp dupa aparitie, intreg tirajul a fost retras. Se estimeaza ca ramasesera in circulatie maxim 30 de exemplare. Cele patru personaje redau in stilul dramatic al Marilor Mistere un secret alchimic, care aplicat permite atingerea scopului ultim. Joel Joze avea ca scop idealul de a-i face pe oameni sa vada Adevarul Ultim Dumnezeiesc, pentru a fi astfel elevata fiecare fiinta in parte (dar si omenirea in totalitatea ei) la maximul potentialului latent. Pentru aceasta era necesar ca o constiinta pura (Gilly) sa priveasca formele fizice si sa perceapa aspectele subtile din spatele lor. O constiinta pura este intotdeauna asistata de Gratia Dumnezeiasca (Dna Grace). O constiinta impura (opaca) este de obicei afectata de tentatii si ignoranta (contesa Vera). Printr-o interventie prompta, intr-un act de suprema compasiune, Gratia Dumnezeiasca distruge Caleidoscopul - mijlocul artificial de a atinge un asemenea scop inainte ca acesta, subordonat ego-ului sa provoace suferinta ne-necesara. In acest fel ii este redat fiecarei fiinte dreptul de a evolua in deplina libertate. Cartea a fost distrusa - intocmai ca si caleidoscopul, pentru ca asa a fost necesar. Caleidoscopul din roman este insasi cartea pe care o avem sub ochi. Insa doar copiii o vor intelege.