Otetul a fost mentionat pentru prima oara in stravechile tratate de medicina egiptene, scrise in urma cu mai bine de trei milenii. Timp de secole, otetul obtinut prin fermentarea sucului de mere a fost folosit in scop alimentar, ca remediu medicinal sau cu rolul de conservant natural. In Grecia Antica, pe vremea lui Hipocrate, otetul amestecat cu miere era prescris ca tratament pentru raceli si tuse. In Europa secolului al XVII-lea, otetul era inclus in siropuri si substante antiseptice, fiind utilizat sub forma de gargara sau ca tratament pentru eliminarea microbilor si a infectiilor. In compozitia otetului de mere regasim compusi valorosi cum sunt: acidul acetic – format in timpul fermentarii sucului de mere. Ajuta la absorbtia mineralelor din mancare si sta la baza celor mai multe dintre beneficiile aduse de otet. potasiu, magneziu, fosfor, calciu, sodiu, sulf, fier si alte minerale prezente in mere;vitamina C, vitamine B; antioxidanti (polifenoli) ce previn...